luni, 9 octombrie 2017

Kazuo Ishiguro



S-a anunțat premiul Nobel pentru literatură: măcar două vorbe să spun despre Kazuo Ishiguro. M-am apucat să recitesc Să nu mă părăsești, mi se pare și acum o carte foarte bună, chiar dacă unii au găsit-o terifiantă. Nu e neapărat un SF, nu e nici o carte horror, deși e neliniștitoare, este mai degrabă un roman foarte trist, îl înțeleg pe cel care mi-a mărturisit odată că a plîns la sfîrșitul cărții, unde găsim această frază minunată:

„iar acum eu mă aflu aici, în faţa tuturor acelor lucruri, şi dacă aştept suficient de mult, de dincolo de cîmp va apărea o siluetă micuţă, care va creşte pe măsură ce se va apropia, pînă cînd am să văd că e Tommy, iar el îmi va face cu mîna, poate chiar mă va striga. Fantezia mea nu a mers mai departe - n-am lăsat-o eu - şi, deşi lacrimile începuseră să mi se prelingă pe obraji, nu plîngeam în hohote şi nu îmi pierdusem complet cumpătul. Am aşteptat puţin, apoi m-am întors la maşină ca să pornesc mai departe, indiferent care era locul unde trebuia să ajung” (Kazuo Ishiguro, Să nu mă părăsești, traducere de Vali Florescu, Iași: Polirom, 2011, p.323).



Ceea ce mă impresionează la Ishiguro e, înainte de orice, faptul că vrea să fie mereu divers, să nu se repete, să nu fie un autor monoton. A folosit stiluri diferite, a alternat lumile (primele două cărți evocă lumea japoneză, dar Rămășițele zilei o Anglie postbelică), a încercat specii narative noi, registre originale, a consemnat subiecte inedite. Criticii literari au fost luați pe neașteptate, de pildă, acum trei ani cînd Ishiguro a publicat Uriașul îngropat, un fantasy plasat în Evul Mediu.

S-a iscat o mică dispută cu privire la identitatea autorului. Presa engleză l-a prezentat, bineînțeles, ca „British author” (și pe bună dreptate), deși Ishiguro s-a născut la Nagasaki (în 1954) și a venit în Marea Britanie, cu familia, cînd avea 6 ani. Nu cred că Ishiguro ar spune despre el că este englez-englez, dar asta nu prea contează. Ca prozator însă, identitatea lui e dată de limba în care scrie. Cărțile lui aparțin, desigur, literaturii engleze.

Juriul Academiei din Suedia a procedat ca rabbinul proverbial: i-a împăcat într-un fel și pe admiratorii literaturii japoneze (care sînt numeroși, fanatici, și l-ar vrea premiat pe Haruki Murakami), dar și pe cititorii britanici. Japonez prin sînge (și strămoși), Kazuo Ishiguro face parte din literatura ilustrată și de Shakespeare, bunăoară. Limba decide...

Aș remarca, în fine, că măcar o parte din bunăvoința publicului vine și din faptul că, în deosebire de premianți iluștri, Ishiguro chiar scrie cărți de ficțiune. Foarte ciudat :)


P. S. Cîteva precizări, cred, utile despre decernarea premiului Nobel, despre nominalizări și pariuri aici. N-ar strica să țineți seama de ele :)

P. P. S. În imagine: Paul Rebeyrolle (1926 - 2005): Liens.

2 comentarii:

heraasku spunea...

n-am avut onoarea. sper sa ne apropiem

Valeriu Gherghel spunea...

Un scriitor bunișor :)